Există studii care au raportat că studenții sunt expuși riscului de a dezvolta probleme de sănătate mentală în urma unui nivel foarte ridicat de anxietate. Atât studenții, cât și adolescenții din gimnaziu și liceu sunt vulnerabili la dezechilibre psihologice, deoarece se află într-o fază de adaptare la un mediu nou cum ar fi: provocările academice, luarea deciziilor, confruntarea cu noua viață socială; în plus, pentru studenți ar mai putea fi și viața independentă și managementul financiar. Toate aceste noi schimbări le pot provoca anxietate.
De ce provoacă examenele anxietate?
Examenele pe care urmează să le dai îți declanșează incertitudine, iar aceasta provoacă cel mai adesea un sentiment de anxietate. Ai incertitudine cu privire la rezultatele pe care le vei obține în urma testării, de acestea depinzând repartizarea la liceul sau facultatea dorită. Anxietatea duce la lipsa de concentrare și, în cele din urmă, provoacă epuizare din care greu reușești să îți revii. Sentimentele de anxietate sunt semnale ale sistemului tău nervos care strigă să faci ceva pentru a le rezolva. Dar uneori îți este imposibil să găsești soluțiile cele mai potrivite sau să îți găsești echilibrul, pentru că lipsa focusului și epuizarea te sabotează. Chiar dacă suntem foarte bine pregătiți pentru examen, emoțiile testării există, poate chiar mai mult atunci când suntem pregătiți academic, decât atunci când nu stăpânim foarte bine materia pentru examen, tocmai pentru că ne dorim să obținem cu orice preț șansa de a intra la liceul sau facultatea mult dorită.
Tratarea anxietății – medicamentele
Acești factori de stres îți pot afecta calitatea vieții, sănătatea fizică, stabilitatea emoțională, rezultatele academice, precum și relația cu prietenii și familia.
În general, intervențiile pentru tulburările de anxietate sunt psihoterapie sau/și farmacoterapie în funcție de severitatea afecțiunii. Medicamentele anxiolitice precum antidepresivele și benzodiazepinele sunt adesea prescrise pentru tulburările de anxietate. Cele mai comune medicamente au rol de a recapta serotonina și norepinefrina (neurotransmițători care contribuie la echilibrarea și transmiterea semnalelor între neuroni), dar nu toată lumea răspunde bine la medicație. Tratamentul medicamentos poate fi recomandat doar de către medicul psihiatru sau neurolog.
Unii oameni experimentează efecte adverse, cum ar fi: nervozitate, greață, neliniște, dureri de cap, oboseală, creșterea sau scăderea apetitului, creșterea sau scăderea în greutate, tremor, transpirație, disfuncție sexuală, diaree, constipație, probleme de urinare și multe alte efecte secundare.
Terapia pentru anxietate
Cel mai frecvent tratament de psihoterapie pentru tulburările de anxietate este terapia cognitiv-comportamentală (TCC) datorită celui mai înalt nivel de dovezi empirice. Multe studii controlate au raportat eficacitatea TCC pentru majoritatea tulburărilor de anxietate. Pe lângă aceasta, există un interes din ce în ce mai mare de antrenament de neurofeedback pentru stres, anxietate, depresie și tulburare de stres post traumatic.
Anxietatea si de ce să alegi terapia Neurofeeback. In ce constă?
Anxietatea este asociată cu scăderea activității emisferei stângi și creșterea activității emisferei drepte. Un studiu a raportat că indivizii anxioși din studiul lor au arătat o asimetrie mare între cele două emisfere, activitatea emisferei stângi scăzând și cea a emisferei drepte crescând. Un argument în acest sens ar putea fi faptul că în perioada examenelor, emisfera stângă responsabilă cu gândirea logică, fiind suprasolicitată, determină sistemul nervos central să caute un refugiu în emisfera dreaptă, cea responsabilă de afectivitate, emotivitate și creativitate.
Neurofeedback-ul sau feedback-ul electroencefalografic (EEG) a fost dezvoltat inițial ca o tehnică de relaxare. Antrenamentul cu neurofeedback funcționează folosind tehnica de condiționare operantă prin modificarea undelor cerebrale în anumite zone ale creierului care sunt legate de probleme emoționale sau comportamentale. Când participi la un antrenament de neurofeedback, de fapt înveți să-ți controlezi undele creierului în mod conștient pe baza feedback-ului vizual și audio.
Ce se întâmplă pe durata unei ședințe de neurofeedback?
Pe durata sesiunii, te vei relaxa, vei viziona și asculta imagini și sunete la alegerea ta, în timp ce vei avea câțiva senzori pe cap care vor monitoriza zonele creierului antrenate. Pe măsură ce participi la sesiunile de neurofeedback într-un ritm constant, creierul tău va deveni din ce în ce mai bun în a menține un tipar sănătos al frecvențelor creierului.
Dovezi științifice și studii care dovedesc eficiența neurofeedback în terapia anxietății
Pentru că neurofeedback este știință aplicată, te invit să citești acest studiu clinic https://www.researchgate.net/publication/351529388_Effects_of_Neurofeedback_Training_on_Anxiety_Symptoms_Among_University_Students) care a avut ca obiectiv determinarea eficacității antrenamentului cu neurofeedback în reducerea simptomelor de anxietate. Treizeci și opt de studenți cu simptome de anxietate moderată și severă, bazate pe evaluari psihologice cu anumite instrumente care au ajutat la măsurarea nivelului de anxietate, au fost repartizați aleatoriu în două grupuri. Un grup a participat la antrenamentul cu neurofeedback, iar celălalt nu. Grupul de neurofeedback a fost supus unui total de 20 de antrenamente a câte 3 sesiuni pe săptămână. Rezultatele post-test au indicat că antrenamentul cu neurofeedback a redus semnificativ simptomele de anxietate celor din grupul cu neurofeedback, față de cei din grupul care nu au beneficiat de acest antrenament. Studiul actual sugerează că neurofeedback-ul a fost un tratament eficient pentru simptomele de anxietate.
În loc de concluzii:
Sănătatea mentală este foarte importantă pentru a funcționa în viața de zi cu zi. Anxietatea și stresul pot afecta funcționarea zilnică a unei persoane. Îngrijorarea excesivă, hiperexcitarea nervoasă și frica sunt caracteristicile comune ale simptomelor. Simptomele de anxietate pot varia de la ușoare la severe.
Tulburarea de panică, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de stres post traumatic și tulburarea de anxietate socială (care include subscale precum umilire/respingere și frici de performanță) sunt tipuri de tulburări de anxietate.
Poate vei spune: „ Ce dacă sunt stresat(ă) și anxios(ă) acum! E firesc. E doar o perioadă. După examen mă voi liniști!” Foarte posibil să fie așa. Însă, ți-ai pus vreodată întrebarea ce consecințe ar putea avea această perioadă stresantă și anxioasă pe termen lung asupra psihicului și fizicului tău?
Gabor Maté în cartea sa „Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns” (p.46) îl parafrazează pe Hans Selye (biochimistul care a introdus în știință noțiunea de stres) care e de părere că „pentru cei cu niveluri ridicate de stres încă din copilărie, absența stresului este cea care creează neliniște, evocând plictiseală și un sentiment de lipsă de sens. Oamenii devin dependenți de proprii hormoni de stres, adrenalină și cortizol. Pentru astfel de persoane stresul se consideră de dorit, în timp ce absența lui se dorește evitată”.
Dacă vrei să afli și care este nivelul tău de anxietate sau cum stai cu echilibrul emoțional, poți solicita și o evaluare psihologică, înainte de a începe antrenamentul cu neurofeedback.
Sursa foto : Pexels.com
Eroare: Nu am găsit formularul de contact.
