Transa hipnotica – o relatie de colaborare
Transa hipnotica este o relatie colaborativa. Nimeni nu ajunge sa fie hipnotizat daca nu doreste. Mai ales cand vorbim despre hipnoterapie. Ca orice alta forma de psihoterapie, ea necesita aceleasi cerinte, iar colaborarea terapeut- client este fundamentala.
Fara colaborare nu exista rezultate. Iar ingredientul principal al colaborarii este increderea, ca o strada cu sens dublu. Bineinteles, aici ajungem treptat deoarece relatile se construiesc si fiecare dinamica din interiorul acesteia este unica.
In hipoterapie credem in inconstient, in resursele noastre ce din varii motive nu au fost utilizate. Nu poate exista o resursa daca nu exista un scop. De aici pornim in drumul spre a le gasi si utiliza. Imi place sa privesc problemele ca pe niste provocari. Pana la urma si acesta e o resursa, modul cum vedem situatiile.
Oamenii se tem sa nu fie controlati, pe buna dreptate. De aici vine teama de hipnoza
Oamenii se tem sa nu fie controlati, si pe buna dreptate. Nimeni nu isi doreste acest lucru. Eu cred ca singurul moment in care putem fi controlati este atunci cand ne este frica.
Imi place sa vad transa hipnotica mai degraba ca pe o meditatie centrata pe scop. Bineinteles ca exista cateva aspecte unice fiecareia dintre cele doua, dar ce cred este ca acestea au aparut ca rezultat al diferentelor culturale dintre Orient si Occidentul cu mentalitatile sale, fundamental diferite in ceea ce priveste esenta credintelor care stau la baza conceptiilor despre lume si viata. Insa oricat de diferite ar fi acestea, oamenii sunt tot oameni, suntem facuti din acelasi aluat, aceleasi energii ce ne anima viata. Forma este alta si ,poate, cantitatea ingredientelor sau modul si cantitatea in care le folosim. Da, inevitabil ajung sa vorbesc despre mancare. 🙂
Orice transa este o concentrare a atentiei spre interior
Sa revenim. Orice transa, si ma refer aici la cea din cadrul terapeutic, este in primul rand o concentrare a atentei catre interior si ulterior orientata de terapeut catre natura si cauza suferintei pentru ca, mai apoi, clientul, fiind in contact cu natura sa inconstienta, sa-si gaseasca noi strategii, modalitati de a o evalua si rezolva.
Problemele sunt diverse si unice, deci solutia nu poate fi alta decat una proprie fiecarei persoane.
Poate ca va simtiti nelinistiti, sau poate furiosi sau, cu toate ca nu va lipseste nimic, simtiti o tristete surda, muta ce o puteti acoperi usor cu galagia vietii sociale, dar in liniste, noaptea sau in orice alt moment petrecut singur, ea se intoarce. Altii poate ca ati suferit pierderi, despartiri, deceptii in dragoste, ati fost inselati, ati fost respinsi, nedreptatiti, mintiti, folositi. Toate aceste experiente, data fiind incarcatura lor emotionala, ne influenteaza pe cai necunoscute viata de zi cu zi.
Putini dintre noi avem timp sa stam sa reflectam, secolul 21 este unul al vitezei, iar daca nu alergi la fel de repede ca majoritatea esti inlaturat.
Transa hipnotica este pauza de la toate acestea.
Nu este nevoie sa veniti la terapie pentru multe dintre cele mentionate mai sus, ci pur si simplu, acorda-ti cate un scurt moment doar pentru tine. aseza-te comod undeva, oriunde, si din mjlocul haosului cotidian te invit sa iti gasesti linisitea, acel spatiu interior al tau si da-ti voie sa iti oferi un sentiment placut, chiar daca nu ti-ai terminat raportul, chiar daca ai ramas restant pe undeva, chiar daca te-ai certat cu sotul sau sotia, chiar daca nu te simti suficient de frumos, frumoasa, inalt, mic, slab sau gras. Da-le deoparte numai pentru o clipa pentru a putea trai ceea ce este dincolo de ele.
Permite-ti sa te bucuri de acea conexiune cu tine, acceptandu-te cu toate imperfectiunile, respira adanc de vreo cateva ori si lasa-ti mintea sa faca o pauza. Ramai in contact cu tine. Lasa tot ceea ce te apasa langa, stiind ca le poti lua oricand vrei, pune-le aproape sa stii ca sunt langa tine si cine stie, poate ca mai tarziu, le vei putea cara altfel.
Poti da voie fricii sa te paraseasca. Problema apare atunci cand devenim speriati de noi insine, cand credem ca pericolul se afla in noi. Nu neg ca nu exista pericole dar un om care nu se teme de el insusi le va face mult mai bine fata. Noi nu suntem buni sau rai, ci invatam sa devenim buni sau rai, altruisti sau egoisti, liberi sau subjugati, invidiosi sau cu inima deschisa catre ceilalti.
Noi nu suntem nimic din toate acestea ci ne comportam asa cum am fost invatati sa ne raportam la noi insine. Cand eram mic, mi s-a zis foarte des ca sunt rau, iar eu, cu toate ca la inceput nu ma simteam asa, usor usor am inceput sa ma comport ca si cum as fi fost rau, iar oamenii au inceput sa se raporteze la mine ca si cum as fi si uite asa am devenit. Dar, am intalnit si oameni care m-au observat, care m-au vazut dincolo de acest ca si cum. Ei nu aveau nevoie sa ma vada asa, ei nu aveau nevoie sa proiecteze raul din ei , unul pe care nu-l acceptau, temerile, frustrarile in altul. Ei au ales sa vada ceea ce era in ei pentru ca in ei erau ei insisi si erau multumiti cu asta. Intelegeau, acceptau si iubeau diferentele, le respectau pentru ca, acceptandu-le la ei au inteles ca diferentele ne unesc.
